480 î.Hr. · Termopile, Grecia
Leonida și circa 300 de spartani, alături de aliații greci, au ținut trecătoarea îngustă împotriva armatei uriașe a lui Xerxes timp de trei zile, înainte de a fi încercuiți printr-o potecă de munte.
În 480 î.Hr., Xerxes a trecut Hellespontul cu o armată pe care grecii n-o puteau egala în câmp deschis, hotărât să termine ce începuse tatăl său, Darius, la Marathon cu zece ani înainte.
Răspunsul grecesc a fost geografia. La Termopile, drumul dintre munți și mare se îngusta la câțiva metri, iar o trupă mică îl putea ține cât timp flota aliată lupta la Artemision. Sparta l-a trimis pe Leonida cu o gardă regală de trei sute, alături de câteva mii de aliați din alte cetăți.
Două zile grecii au ținut. În trecătoare, numărul nu valora nimic: perșii puteau aduce în linia de luptă tot atâția oameni câți puteau și grecii, iar sulița lungă și scutul greu al hoplitului decideau fiecare schimb.
În a treia zi, un localnic le-a arătat perșilor o potecă de munte care ocolea trecătoarea. Leonida, înștiințat la timp, a trimis acasă cea mai mare parte a contingentelor aliate și a rămas cu spartanii, tespienii și tebanii. Au fost înconjurați și uciși.
Militar a fost o înfrângere care a întârziat invazia, nu a oprit-o. Ce a supraviețuit a fost exemplul și dovada că terenul poate anula numărul — o lecție pe care Grecia a folosit-o din nou în anul următor.
Rezistența a devenit episodul cel mai repovestit al Războaielor Medice, ceea ce merită ținut minte când citești orice relatare despre ea: povestea a fost șlefuită timp de două milenii și jumătate.
Scenariul e construit pe rezistență, nu pe victorie: problema Spartei e să facă un front îngust să coste cât mai mult, a Persiei e să găsească drumul pe lângă el.
Taberele, comandanții și forma problemei sunt istorice. Cărțile și economia turelor sunt ale jocului, iar meciul e scurt acolo unde bătălia a ținut trei zile.